Compresibilitate scazuta
Lichidele de frana trebuie sa mentina compresibilitatea la un nivel scazut si sa ramana astfel chiar si atunci cand temperatura sau presiunea variaza.
Punct de fierbere constant
Apa/umiditatea se regasesc in toate sistemele de franare. Umezeala patrunde in diverse moduri. De exemplu, pe cabluri si etriere se poate forma condensul. Pe masura ce etrierele si cablurile se incalzesc si se racesc in repetate randuri, se produce condensul, in urma caruia ramane umezeala/apa. Cu timpul, umiditatea e captata in interiorul etrierelor si pe suprafata cilindrilor principali.
Lichide de frana
- Compozitia lichidului de frana
- Modul de actiune al lichidului de frana
- Caracteristicile lichidului de frana
- Tipuri de lichid de frana
- Tendinte
- Service si mentenanta lichid de frana
- Masuri de precautie in folosirea lichidului de frana
- Transportul si depozitarea lichidului de frana
- Miscibilitatea lichidului de frana
Punct de inghet scazut
Pentru ca sistemul de franare sa functioneze uniform si in siguranta, lichidul de frana trebuie sa-si pastreze o anumita viscozitate la temperaturi variate, inclusiv la frig extrem. Acest lucru e important mai ales in cazul sistemelor dotate cu ABS, controlul tractiunii si controlul stabilitatii.
Lubrifierea componentelor mobile
Atat cilindrul principal, cat si cilindrii secundari ai sistemelor de franare cu disc sau tamburi contin pistoane care trebuie sa se miste liber. Pentru a reduce frecarea si uzura, se adauga poliglicoli in lichidele de frana pe post de lubrifianti.
Compatibilitate cu materialele
Lichidele de frana trebuie sa fie compatibile cu materialele sistemului de franare. De aceea, se efectueaza teste de expansiune ale garniturilor la temperaturi de 70°C si 120°C pe esantioane standard de cauciuc SBR si EPDM, precum si pe anumiti elastomeri folositi de producatorii de echipamente originale (OEM).
In timpul acestor teste, se masoara schimbarile in volum, diametru si duritate ale esantioanelor.
Protectie anticoroziune
Aditivii (inhibitorii de coroziune) se adauga lichidului de baza pentru a proteja impotriva coroziunii componentele din metal ale etrierelor, cilindrului principal, etc.
Rezistenta la oxidare si stabilitate termica
Franarea este conversia energiei cinetice in caldura, prin frecare. Cantitatea de caldura rezultata este considerabila si depinde de greutatea si de viteza vehiculului.
Cu toate acestea, in conditii extreme de operare, lichidele de frana ating temperaturi mai mari de 150°C. Fenomenul de cracare reprezinta masura stabilitatii lor termice. Aceasta se determina in functie de calitatea glicoleterilor si de cantitatea si natura antioxidantilor.
Antioxidantii imbunatatesc stabilitatea termica si intarzie imbatranirea lichidului rezultata din oxidarea sa in componente acide.